RECONSTRUCŢIE Reconstrucción

 

Vangelis: La conquista del paraíso

RECONSTRUCŢIE

Eu nu sunt cel ce am fost pentru ca aceste versuri

să-mi răscumpere memoria în această noapte

de gingăşie şi încetineală a sufletului.

Nu există nimic care să-l poată învia 

pe cel ce a îmbrăţişat cândva moartea.

Versurile mele îmi înapoiază un străin

care vrea să mă înlocuiască cu povestea lui 

abandonată într-un ieri de demult.

Ce singurătate locuiesc în aceste vremuri

în care, după ce am trăit, trăiesc un mort

şi creez pe cel ce simte acum, gândeşte

şi scrie această elegie,

sau această odă fără sfârşit.

Ştiu bine că cel ce zvâcneşte

în cuvântul meu este cineva care nu există 

şi pe care numai îl cunosc

în timp ce scriitura făureşte materia.

Eu sunt cel ce renaşte vers după vers,

sub pana rătăcitoare

singur cu visul meu şi cu adevărul lui.

Sunt cel ce doreşte să fie mai mult decât ce-a fost.

Reconstrucción (Identidad)  

Yo no soy el que fui porque estos versos 

rescaten mi memoria en esta noche

de suavidad y lentitud del alma.

Nada hay que resucite

aquello que abrazó la muerte un día.

Mis versos me devuelven a un extraño 

que quiere suplantarme con su historia,

abandonada en el profundo ayer.

Qué soledad habito en ese tiempo

en el que, pues viví, vivo difunto

y voy creando al que ahora siente, piensa

y escribe esta elegía

o esta oda sin fin.

Sé bien que aquel que late

en mi palabra es alguien que no existe

y al que solo conozco

mientras forja materia la escritura.

Yo soy el que renace verso a verso

bajo la pluma errante,

a solas con mi sueño y su verdad.

Soy el que anhelo ser más que el que he sido.

                        Traducción al rumano de Elena Liliana Popescu