Enescu / Rapsodia rumana nº 1
Dime
No creíste
que
podrías vencer
cuando,
renunciando a las armas,
lucharas
contra tu propia imagen
por
tu liberación.
Nunca
podrás mirarte
a
los espejos que te muestran
débil
o altivo,
impávido
o cobarde,
según
tus deseos...
Te
lo dijeron
pero
no lo creíste...
En
el país sin espejos,
«¿cuál
será tu rostro?»,
te
preguntarás entonces
una
vez más, y lo sabrás
si
quieres dejar que la respuesta
llegue
por sí sola...
¿Qué
tienes que perder
si
la búsqueda es
la
única realidad posible?
¿Cuál
es el camino?
se
pregunta el que marcha
sin
saberlo por el único camino
por
donde puede llegar.
¿Llegar
adónde?,
si
él ya está allí
aunque
no pueda saber aún
que
ha ganado.
¿Hay
alguna competición más temible
que
aquella en que tú
eres
el único y obstinado participante?
¿Pero
cómo se puede luchar
cuando
el adversario lleva
como
amuleto
solo
tu rostro?
«Pierde
toda esperanza», te dijeron
para
que pudieses esperar de verdad.
Pero, dime, ¿de qué le sirve la esperanza
al
que lo tiene ya todo?
¿O
saber el camino de vuelta
al
que ya ha llegado?
Enescu / Celibidache: Rapsodia rumana nº 1
Spune-mi
Nu ai crezut
că poţi învinge doar atunci
când renunţând la orice armă,
vei lupta cu propria imagine
pentru eliberarea ta.
Nu te vei mai putea privi
în oglinzile care să te arate
slab sau trufaş,
neînfricat sau laş,
după dorinţă…
Ţi s-a mai spus,
dar nu ai crezut…
În ţara fără de oglinzi,
care îţi va mai fi chipul,
te vei întreba atunci
încă o dată, şi vei afla,
dacă vei lăsa răspunsul
să vină de la sine.
Ce vei avea de pierdut,
când căutarea va fi
singura realitate posibilă?
Care este drumul,
se-ntreabă cel care merge,
fără să ştie, pe singurul drum
pe care poate s-ajungă?…
Unde să ajungă
dacă el este deja acolo,
chiar dacă nu poate încă să ştie
că este câştigătorul?
Ce competiţie este mai de temut
decât aceea în care tu
eşti singurul concurent îndârjit?
Dar cum mai poţi lupta
când adversarul poartă,
drept amuletă,
doar chipul tău?
„Alungă toate speranţele”, ţi s-a spus,
pentru a putea să speri cu adevărat!
Dar, spune-mi, la ce mai este bună speranţa
pentru cel care are deja totul
Sau cunoaşterea drumului de întoarcere,
pentru cel care a ajuns?…
